• Ce este dependenta de alcool/alcoolismul?
Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica si psihica.
Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici

• Boala primara: Nu este un simptom secundar al altei afectiuni.
• Boala progresiva: Se înrautateste progresiv. Victima devine bolnava din punct de vedere psihic, spiritual, emotional si fizic.
• Boala cronica: Nu exista vindecare. Recuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la substantele chimice care afecteaza dispozitia.
• Boala fatala: boala poate fi doar oprita. Daca nu, persoana va muri din cauza ei.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata în dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool, consumul de alcool în ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gândirii, cea mai importanta fiind negarea.

Primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, în completarea acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara înseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.
Boala înseamna un dezechilibru involuntar. Reprezinta suma fenomenelor anormale manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific de caracteristici prin care acesti indivizi difera de normal si care îi pune în dezavantaj.

Deseori progresiva si fatala înseamna ca aceasta boala persista în timp si ca schimbarile fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice.
Pierderea controlului înseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul.
Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii.

• Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite în diferite domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie, disfunctii neurologice) ; activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de comportament si dispozitie) ; activitatea relationala (ex. probleme în casnicie si abuz asupra copilului, afectarea relatiilor sociale) ; activitatea ocupationala (ex. probleme legate de scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale.

Negarea este folosita aici nu doar în sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aparare si de negare a semnificatiei evenimentelor, ci într-un sens largit ce include o serie de manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integranta a bolii si un obstacol major în calea recuperarii.


• Cine este dependent de alcool?
Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din consum fara a suferi stari fizice sau psihice neplacute.
• Diverse motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator.
Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

• Alcoolul – un altfel de drog
Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.
Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

• Efectele alcoolismului asupra organismului.
Seneca (4.i.Hr. – 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial.
Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

Click pe imagini pentru a vedea imaginile marite.
Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare celula.
Cele mai afectate sunt celulele nervoase.
I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.
II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.
III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

• Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa.
Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:
- neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate
- tulburari de somn, cosmaruri,
- lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)
- depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie
- lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea
- izolarea si reducerea sferelor de interes
- lipsa de igiena, decadere fizica si psihica
Mai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. Puteti pune intrebari legate de alcoolism.

• Efectele alcoolului asupra vietii sociale
Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.